Întregul meu parcurs profesional este legat de domeniul construcțiilor. După finalizarea ciclurilor universitare, toate, în domeniul ingineriei, a trebuit să îmi asum și rolurile de antreprenor, implicit de investitor. Consider că este de datoria fiecărui lider, în parte, să își folosească experiența managerială pentru îmbunătățirea domeniului în care a reușit să performeze. Astfel, pe lângă construcții, am ales să mă implic și în alte domenii importante pentru comunitate, precum educația și dialogul social.
Începând din anul 1989, au fost necesari pași mai mari sau mai mici pentru a ne realinia cu societățile în care există o tradiție a dialogului social. Chiar dacă nu am excelat, ca popor, la acest capitol, am depus eforturi pentru a reconstitui fundamentul dialogului social: colaborarea voluntară pentru recunoașterea unor probleme comune ale angajatorului, angajatului și statului și asumarea unui angajament ferm pentru identificarea celor mai bune soluții pentru rezolvarea acestora.
În anii '90 au fost reînființate o parte dintre organizațiile patronale și sindicale din perioada interbelică, dar spiritul patronal și cel sindical au fost cu un pas înaintea reglementării și până în anul 2001 organizațiile patronale și cele sindicale, constituite legal de altfel, au funcționat, sub diferite forme de organizare juridică.
În anul 2001 a fost promulgată prima lege prin care a fost reglementată activitatea patronală organizată. Eu am fost implicat, încă de la începuturile reconstituirii acestui domeniu, conform Legii patronatelor din 2001, în toate formele de organizații patronale: patronat, federație, confederație.
Anul 2022 a reprezentat un moment T0 în domeniul dialogului social din următoarele considerente:
- dintre cele șase confederații reprezentative la nivel național unora nu le-a mai fost recunoscută îndeplinirea condițiilor minimale prevăzute de lege;
- a fost adoptată o nouă lege a dialogului social;
- din păcate din 2023, doar două confederații patronale mai au reprezentativitate la nivel național.
Reprezentativitatea patronală este strâns legată de numărul angajaților, iar asta înseamnă că, teoretic, la procentele minimale prevăzute de lege, doar 14% din numărul de angajați, înregistrați oficial, la nivel național sunt reprezentanți în cadrul instituțiilor de dialog social. Asta în timp ce, pe partea cealaltă a baricadei, în cazul sindicaliștilor, procentul atinge 25%. Ambele procente, chiar dacă în realitate depășesc cu puțin aceste minim prevăzut de lege, sunt mult sub media europeană.
Fiind constructor, nu pot să nu asociez anul 2022 unei intervenții importante asupra domeniului dialogului social. Și, pentru o astfel de intervenție, întocmai ca un expert tehnic am avut în față două soluții: dezafectarea construcției sau consolidarea ei.
În condițiile în care statul român a decis să consolideze domeniul dialogului social și a emis o nouă lege a dialogului social, Legea nr. 367/2022, păstrând aceleași criterii privind reprezentativitatea națională, noi, am ales să construim de la zero. În construcții această abordare este mult mai accesibilă și mai eficientă, dar presupune răbdare, luptă cu birocrația, putere de convingere.
Sub acest auspiciu, am ales înființarea unei noi confederații, o construcție nouă, cu toate elementele proiectate în acord cu provocările prezentului. Acest concept promovat de colegii mei din Federația Patronatelor Societăților din Construcții a fost agreat și de către membrii Federației Patronatelor din Turismul Românesc și iată-ne astăzi în etapa post-concept: execuția propriu-zisă a acestei construcții.
Cu un angajament ferm pentru realizarea și exploatarea unei construcții trainice, astăzi deschidem ușile CAIR. tuturor antreprenorilor și investitorilor din România interesați ca dialogul social să devină sistemul calitativ care garantează protejarea vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.